Noul pachet fiscal, îndulcit pentru unii, înăsprit pentru alții

Da, ultima variantă a pachetului fiscal destinat să reducă deficitul bugetar, reducere care, după cum se vede, se dorește să se facă doar prin creșterea impozitelor și taxelor, mai puțin prin reducerea cheltuielilor, deși acest drum va duce la creșterea inflației, care oricum este cea mai mare din U.E., îndulcește unele măsuri, respectiv cele privind impozitarea marilor contribuabili, în schimb înăsprește condițiile pentru microîntreprinderi.

Despre ce este vorba? În primul rând, la calculul impozitului pe cifra de afaceri pentru contribuabilii care au o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, se introduce o nouă formulă, formulă care este mai avantajoasă față de variantele anterioare ale preconizatei ordonanțe de urgență. Astfel, pentru companiile plătitoare de impozit pe profit cu cifră de afaceri sub 50 milioane de euro, rămâne cum am stabilit, adică se calculează 16% la profitul brut, cu alte cuvinte nu se schimbă nimic. Formula de calcul nouă introduce 2 cote de impozit pe cifra de afaceri, respectiv 0,5%, pentru companiile cu o rentabilitate mai mică de 3% și 1% pentru cele cu o rentabilitate mai mare de 3%.

Dacă comparăm cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, vedem că impozitul pe cifra de afaceri a companiilor mari poate fi zero sau mult mai mic decât dacă s-ar aplica așa cum se aplică la microîntreprinderi, deoarece acestea nu beneficiază de o serie de, hai să le numim deductibilități din cifra de afaceri, respectiv diminuarea bazei de calcul prin scăderea din veniturile totale a achizițiilor de active cuprinse la art.22, alin.(1) din Codul Fiscal și a amortizării acestor active. Cu alte cuvinte, dacă valoarea acestor active achiziționate, plus amortizarea celor aflate deja în evidență, este mai mare decât veniturile realizate, compania cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro va plăti zero impozit pe cifra de afaceri. Deci, dezavantaj microîntreprinderi!

Și mai există o ambiguitate la calculul ratei rentabilității, și anume definirea acesteia ca raport între profitul net și cifra de afaceri, însă nu poate fi vorba de profit net, deoarece această noțiune înseamnă profit brut din care se scade impozitul pe profit, ori noi tocmai asta dorim prin formula de calcul – să calculăm impozitul datorat. Sigur, în ordonanță ni se spune ce trebuie să considerăm profit net, respectiv soldul creditor al contului de profit și pierdere din evidența contabilă, dar această clarificare a trebuit introdusă tocmai din cauza ambiguității mai sus amintite. Nu era mai clar să se calculeze rata rentabilității la profitul brut? Sau, mai simplu, să se calculeze impozitul pe venit exact ca la microîntreprinderi? Înțeleg grija pentru investițiile efectuate de aceste companii, dar parcă prea mult complicăm calculele, astfel că la final o să ne alegem cu praful de pe tobă! Pe de altă parte, pentru microîntreprinderi nu se îndulcește nimic: ei vor plăti 1% pentru cifra de afaceri sub 60.000 euro, 3% pentru cifră de afaceri peste 60.000 euro, până la 500.000 euro, obligativitatea unui angajat etc. Mai mult, un asociat nu mai poate deține peste 25% din titlurile de participare la 3 microîntreprinderi, așa cum este în prezent, ci doar la una singură, celelalte vor trebui să treacă la impozit pe profit. Dacă tot s-a redus pragul pentru microîntreprinderi, de ce nu s-a scos obligativitatea de a avea 1 angajat pentru pragul de 60.000 euro și să rămână pentru pentru restul microîntreprinderilor? Concluzia este că tot IMM-urile sunt cele care suportă costurile, de fapt.

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro